Alimentarea cu apă, între 1892-1859 (400 de mii de florini și o conductă de plumb)
În aprilie 1892, Primăria Brașov avizează proiectul de execuție al alimentării cu apă, proiect întocmit de ing. Cristian KERTSCH, care avea ca obiective:
- captarea izvoarelor din Valea Răcădăului
- aducțiunea până la rezervorul de 2000 mc Tâmpa
- captarea izvoarelor din Valea Solomon (Schei)
- montarea conductei de aducțiune
- construcția rezervorului de 600 mc amplasat în zonă
- montarea de conducte de distribuție pe străzi, inclusiv a căminelor de vizitare
- racordarea imobilelor orașului cu branșamente executate din țevi de plumb
În urma licitației desfășurate, lucrarea este contractată de firma Pumpel și Nicolas, în valoare de 400 mii florini. Lucrările încep în 5 aprilie 1893.
- 12 septembrie 1893 – începe betonarea rezervorului Tâmpa
- în 27 noiembrie 1893 se încheie lucrările de captare a izvorului din Schei
- în 11 decembrie 1893 este racordată prima clădire din Brașov la noua rețea de apă, fosta „Casă de pensii”, actuala clădire a Rectoratului Universității Transilvania
Perioada 1928 – 1937 (Izvoarele de la poalele masivului Ciucaș)
În acest timp, au fost executate lucrări de captare a izvoarelor de la poalele masivului Ciucaș si au fost realizate aducțiuni din tuburi de fontă. Valoarea lucrării s-a ridicat la 25,1 milioane lei. Rețeaua de canalizare executată concomitent a însemnat cheltuirea sumei de 23,3 milioane lei. Au mai fost captate noi izvoare, au fost construite noi apeducte și au fost montate cișmele stradale, cu un total istoric cheltuit de 5,3 milioane lei.
Perioada 1956 – 1974 (Lacul Târlung, sursa principală de apă a Brașovului)
În 1956, întreprinderea comunală preia sursa Târlung pentru a putea furniza o apă mai bună pentru brașoveni. Procesul de dezvoltare s-a concretizat în dublarea desnisipatorului existent, în construirea a două decantoare orizontale și a 4 filtre din beton. Următoarea etapă de dezvoltare a fost realizată în perioada 1961–1965. Atunci, a fost mărită capacitatea Uzinei de Apă, prin construirea unor noi obiective: hala, două decantoare orizontale, stația de clorinare, stația de sulfatare și laboratorul de analize fizico-chimice. Cea de-a treia etapă, din intervalul 1968-1974, a adus extinderea arterelor de apă din oraș si realizarea Acumularii Târlung – Săcele.
Perioada 1980 – 1985 ( Stații de pompare și surse subterane)
Între anii 1980-1982 a fost mărit volumul acumulărilor cu 2,5 mil. mc și orașul a trecut la alimentarea Uzinei de Apă din acumularea nou construită. În 1985 a început exploatarea surselor subterane. Pe lângă acest sistem nou de alimentare cu apă au mai fost construite 2 stații de pompare și 8 rezervoare. O altă realizare importantă a acestei perioade a fost construirea unei stații de pompare în Poiana lui Lupan, având ca principal beneficiu îmbunătățirea alimentării cu apă în zona Schei.
